mitingul universitatii craiova

ieri am fost la mitingul universitatii craiova. lume putina. in nota mersului timpului de la noi: indignare mare, reactii putine. tara amorfa. stiam de miting si atit. am refuzat sa citesc vreun comunicat al vreunui organizator, al vreunei factiuni. m-am alaturat grupului, am scandat odata cu ei, incercind sa prind ritmul, scandarile. ce-i drept, mi-era dor de un meci al craiovei. cineva chiar striga: avem 1-0 la pauza. dar acum e pe un alt teren si oarecum in deplasare. cel din fata muzeului antipa. totodata aveam sentimentul ca nu se va termina bine. jandarmii erau la o distanta rezonabila de noi, dar asta nu conteaza. s-a aprins o fumigena, ma uit in stinga, in dreapta, nimic. e bine, imi zic. vin si reprezentantii galeriei lui dinamo. cel putin asa se aude. sint intimpinati cu aplauze. ma cuprind emotiile, uite ca se poate. din nou scandari, unele ironice, unele de la obraz. incepem sa le integram si pe cele ale grupului nou venit. fireste, pe linga cel de inima (alb-albastra), avem in comun acelasi deziderat: condamnarea imposturii unei ligi discretionare si a unei federatii care nu mai reprezinta decit interesele conducerii. jandarmi pe toate laturile mitingului. in atitudini, mai mult pescari - unii cu miinile in buzunare, altii fumind - decit organe de reprezentativitate. dupa aproximativ 45 de minute de la inceputul mitingului, "la pauza" adica, am vazut cum grupul de jandarmi dinspre muzeu a fost suplimentat. din ce motiv, nu stiu. in citeva momente, inevitabilul s-a intimplat. gaze lacrimogene, pulane, picioare, dube. intial am ramas pe loc (eram pe cealalta latura a mitingului), insa mirosul, jandarmii avansind m-au facut sa ma retrag spre carosabil. imi minte imaginile imi revin ca intr-o explozie necontrolata. fie ca e miting spontan, fie ca mergi la meciul nationalei, fie ca protestezi pentru apararea rosiei montane, fie ca iti spui cuvintul pentru orice din ceea ce dreanjeaza, totul are un sfirsit interpretat de jandarmi. gazul lacrimogen a devenit un factor biotic al celor care cersesc normalitatea.
am aflat, din presa, ca factorul declansator ar fi fost (aici, "fortele de ordine" nu s-au hotarit): 1) ca suporterii au adus injurii jandarmilor (oare pentru asta trebuie sa reactionezi cu pumnii si cu bitele?); 2) ca trei-patru insi consumau bauturi alcoolice (oare de ce nu sint filmate persoanele respective si, pentru a se evita reactia psihologica dezvoltata de o masa omogena, identificate, chemate la politie, sanctionate, amendate? raspunsul e simplu: pentru ca le convine asa cum e acum, le e la indemina justificarea asta).
cea mai utila extensie a suprimarii drepturilor au devenit jandarmii. nimeni nu pare sa sesizeze si sa sanctioneze pericolul legitimarii actiunilor lor pentru orice situatie, fie ca e justificata, fie ca e abuz. de cele mai multe ori, abuz. televiziunile isi au partea de vina. dar cea mai mare vina o au rominii care nu reactioneaza. impacarea asta nenorocita care ne-a impietrit intr-o istorie care ne multumeste micile noastre rigiieli si care ne hraneste anonimele noastre realizari! autismul pare a fi refugiul celor mai multi. al meu, nu. hai universitatea, hai craiova...