vineri, 6 noiembrie 2015

sovietele basiste coapte de securisti o ard revolutionar

sa inteleg ca sovietele au fost inlocuite de ong-uri?

joi, 5 noiembrie 2015

Cinci ani de la moartea lui Adrian Păunescu

Pastel de toamnă

Pe muntele negru de frunză de vară
Te chem cu accent brumăriu să te sperii
Cînd spicul de toamnă dă-n spicele verii
Și cade lumina și trage să moară.

Și sînt întrebări prin natură puzderii
Și sfîrîie ploaia dintîi ca o ceară
Și vara ne-nchide în toamnă afară
Femeie, bărbat sub pecetea tăcerii.

Aicea la munte mai poate să spere
Și cel care moare că moartea-i departe
Și noi să fugim și să scriem o carte
În ea cuprinzînd ale toamnei mistere.

Că sîntem în lume pe-acolo din partea
Pe unde întîrzie poșta și moartea.

miercuri, 4 noiembrie 2015

Poate de asta nu avem spitale?

Bugetul pe anul 2015 (cheltuieli de personal)/exprimarea e în mii lei:

Serviciul roman de informatii                871.725
Serviciul de informatii externe              141.000
Serviciul de protectie si paza                 126.437
Serviciul de telecomunicatii speciale     188.300
Total servicii                                        1.327.462
Ministerul Sanatatii                                799.649


Prostonetilor, acum intelegeti cit de prosti sinteti, cum haliti mizeriile decrenetilor? Decrenetii tot se mai aleg cu ceva firimituri, dar voi? Banii vostri? Ne costa cam mult basismul vostru! N-o puneti de-un protest? Nu v-au copt serviciile, nu v-au indicat urmatoarea diversiune? Putina rabdare, decrenetii va vor arata calea... burebista, basta, comunistii, mineriade... Mi-e sila de voi!

cind memoria nu e exersată

ponta a demisionat! să vină predoiu, anastase, vas!
prostoneții țipau că vor spitale, nu catedrale. las' că vin ăia de închideau spitale. nu-i mișto?
decreneții țipau că spitalele nu sînt echipate. las' că-i mai bine să fii insolvent și să nu plătești un leu la bugetul de stat. dar vor spitale! nu-i mișto?
cît a durat băsismul, toți decreneții și prostoneții abdicaseră de la civism. era bine cu spitalele închise, cu tva de 24%, cu bani cheltuiți aiurea, cu medici invitați să părăsească țara. acum au fibră, vînă. sînge în vînă pompat de servicii. nu-i frumos cît de ușor pot fi manipulați? o revoltă, chiar și legitimă, apoi deturnarea, împingerea pînă la grotesc a temei trasate... și gata!
unde nu-i memorie, e ...ie ... prostie!

Decreneții și prostoneții

România e o țară care nu-ți dă Timp.
Mediocritatea românească a mai căcat o generație de năluci cu identitate mai mult virtuală decît reală: prostoneții și decreneții. Primii sînt cei care îmbucă orice. Ultimii sînt cei care îi alimentează pe cei dintîi. Decretează în spațiul virtual. Lansează discuții sterile, bîntuie internetul cu lumina adevărului înfiptă în tastă, vomita elucubrații. Sînt guru. Știu totul. Indiscutabilul emis de ei are vocație de definitivat, de constituție. De partea cealaltă sînt prostoneții, gata oricînd să se prindă în pixeli, să-și lipească neuronul de eticheta domestică a năzdrăvăniilor emise de decreneți. 
În această perioadă calci pe "analiști", în definitiv disidenți, ce mama naibii, care dau din mîini, mai mult decît din gura, că da, gata cu tipul ăsta de societate. Dacă-i scuturi din cv, găsești pe puțin 20-30 de cururi de politicieni linse pîna la strălucire. Partizanatele politico-lingvistice le-au adus beneficii imense. Acum sînt marțieni. Ca iohanis. Nici politician n-a fost, nici primar, nici autorizații de cluburi n-a aprobat, avizat, semnat. Dacă decreneții o spun, atunci prostoneții o cred. Ca la sectă.
România e o țară care nu-ți dă Timp. Pentru că nu are dimensiunea asta. E anacronică.

luni, 2 noiembrie 2015

cind ura are nume

e insuportabila tara asta. ne obliga sa respiram acelasi aer cu un abject precum tolontan. acest individ infect, un basist absolut dement, isi deconteaza umorile pe seama tragediei. cu o mina de pretins justitionar, scrisneste a tabla, scuipa, viermuieste, se hraneste cu infectii, balteste in ura. schimonositul asta ar putea fi foarte usor acuzat de trafic de propaganda. de inselaciune. de zgomot. numai ca societatea nu-l sanctioneaza. unii si-l iau icoana. unii il platesc. regeste. unii il folosesc ca pe o tirfa ieftina. psihopatul e produsul unei societati bolnave. neputincioase. o societate care nu sanctioneaza, e o societate pierduta.

duminică, 1 noiembrie 2015

Imaginea dezastrului

Ne-ati creat opozitii temporale pentru a va ascunde impotenta in fata realitatii, ne-ati exilat in platitudini frumos colorate numai bune de a ne tine mintea ocupata, educatia ati trecut-o la capitolul fosilizare, ati impins in fata teme false in timp ce va rotunjeati conturile, ne-ati divizat prin diversiuni profitabile numai pentru voi. Ne aveti in proprietate? Ne aveti pe buletin? Ati reinfiintat sclavia? Vasalitatea voastra lucrativa v-ati scos-o prin vasalitatea pe care ne-ati impus-o. 
Traim din ura, in impostura, traim din mineriade, din comploturi, din temeri de mult refuzate, cel putin in forma propagata, de istorie, traim din antagonisme. Traim din imagine, din isterii, din dnauri staliniste, traim din indicatiile ambasadelor, din semnele din mina ale conducatorilor altor state. Nici macar incomozi nu mai sintem. Sintem rime. Traim dintr-un marketing de doi lei. Uitati-va la reclamele romanesti! Sint grotesti, penibile. Cica o reclama are asociat un mesaj. Astea returneaza prostie, behaieli, zgomot. Dar ce sa vezi? Chiar exista public tinta. Asta ce ne arata? Nivelul nostru, unul asimptotic cu dezastrul. Consumam idiotenii scremute de niste moluste pretentioase. Centrul vechi, acum citiva ani, era o toaleta in ruina. Nici acum nu-i departe. Dar agresivitatea mesajelor pr a transformat aceasta cocina intr-o zona frecventabila. Simbolurile nationale aveau aceeasi incarcatura emotionala, identitara ca in orice loc de pe planeta. Numai ca tot felul de stipendiati ai ongurilor au pulverizat mentalul, in special al tinerilor, si in aceasta privinta. Imnul, steagul, apartenenta au devenit locuri comune ale hulei. Limba romana e violata, inlaturata, inlocuita. La asta se aplauda. Sintem colonie. Si la asta se aplauda. Institutional traim din inertie, inconstienta, conjunctura. Ca imperiul otoman in preajma primului razboi mondial. 
Un entuziasm timp ni se toarna in fiecare zi in receptaculul constiintei. Beti scheunam, ne fringem din articulatiile bunului simt numai pentru a ne inhama la o concurenta straina de identitatea noastra. Ne achitam existenta cu facturi imense. O facem cu inconstienta, cu propriul nostru gir. Viata trece, oglinda timpului ne va returna, peste ani, imaginea lui dorian grey. Sufletul nostru stilcit va deveni portretul inca unei generatii ratate.