febră

cînd tîmpla-mi tremura în tocul îndoielii
dureri le adoptam în băi de spirt
broboane reci sudate-n cuşca pielii
delirului se-abandonau în flirt

cînd frig, cînd cald se-nghesuiau în mine
ca două emisfere fără paşaport
amante, tîrfe, concubine
mă pironeau pe-al nunţii inconfort

un cîrd de friguri socotesc
că se scăldau de boli în ai mei ochi
pervazul frunţii după sfat băbesc
cădea la sfat cu leacul de deochi

potop de cifre, ameţeli şi verbe
m-a stors în al descîntecului lapte
într-un cazan ce-ncet îmi fierbe
o lunecare dulce-n noapte

prea mult, prea departe!

nunti care reinvie pentru prosti traditii imbecile si costisitoare (milioane, zeci de milioane, sute de milioane de dolari, cit mai multe...si mai multe), beatificari, divinitati votate (oare zenga o sa fie beatificat?), proslavirea mortii (cu un fost sclav care anunta moartea ca pe o actiune sfinta, normala, logica)...o sa vina si iranul. au si gasit pretextul: ii finanteaza pe cei de la al qaeda. mizerabil, sa vedeti citi jegosi din rominia o sa apere prostia asta, pe primii ii indic eu: radu tudor, petre roman, valentin stan, teodor melescanu.
deja au inceput sa-i pregateasca pe prosti.
singura mea salvare mentala e china, sa-i detroneze pe sua la toate capitolele (ceea ce se va intimpla in curind). si sa revina rusia.
ce se intimpla cu lumea azi e prea mult pentru mine, un pas mai mult si deja omenirea e in prapastie.