cum se face ca rominia e o tara cu aproape 10 milioane de persoane asistate social, dar optiunea lor ideologica e de dreapta (ultimele alegeri parlamentare arata ca peste 50% din totalul votantilor au optat pentru dreapta politica)?
oameni ajutati de stat sa supravietuiasca, dar care crediteaza capitalismul, oameni care traiesc la limita saraciei (in rominia rata riscului saraciei e de 23% din totalul populatiei; in europa, media e de 17%), dar care se incorporeaza in masa celor care ii priveaza de sanse, oameni care ii pling pe bogati, oameni care isi investesc ideea de bunastare in jocuri de noroc, in potentiale cistiguri - cam asa arata imaginea rominiei.
asta spune totul despre micimea acestui popor, despre gindirea lui nearanjata, despre modul complicat de a cunatifica si de a transforma privatiunile in mit, de a le incarca cu necesitate, suferind de complexul lipsei. rominii traiesc intr-o continua "recuperare" a viselor parintilor, a insucceselor acestora pe care si le raporteaza la propria viata, a copilariei, a neajunsurilor, incercind sa surmonteze, sa arda distantele normale ale developarii vietii. pe undeva e explicabil, dar sa faci din asta un mod de existenta, e prea mult.
nu pot sa inteleg acest popor care inca viseaza la rasturnari ale istoriei, care inca nu si-a depasit in intregime feudalismul existetial.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu