libertatea de imprumut

incepind cu 1989 avem o libertate de imprumut. ni s-a dat, ni s-a livrat. luati-o, faceti-va treaba cu ea. iar noi am uitat s-o umplem cu solidaritate, compasiune, patriotism. am uitat s-o desenam in corespondenta cu geografia identitatii noastre. cind ne-au livrat-o cu forma de imprumut, stiau de ce. era una ieftina, iar capitalul de naivitate al poporului era imens. la inceput, aparatului de partid, securitatii nu le-a prea convenit amestecul asta brutal. le deranja stabilitatea. insa au invatat rapid si si-au dat mina. o solidaritate mercantila pentru o libertate tranzactionata cu tot cu fantoma unui popor.
dupa 1989 aveam nevoie de vindecare. dar pentru vindecare ai nevoie de doctori buni. pe care noi nu-i aveam. locul lor era ocupat de vraci, sarlatani, oportunisti. in 20 si ceva de ani am ramas incremeniti in aceeasi preistorie a sperantei. o speranta primitiva, primara. 
istoria nu se scrie cu sperante, ci cu fapte, iar noi refuzam sa invatam!