armele chimice ale petrolului lor

ei cu dictatorii, ăilalţi cu drepturile omului, ei cu armele chimice, ăștialalţi cu democraţia, ei cu genocidul, ceilalţi cu civilizaţia, ei cu petrolul, ăilalţi cu petrolul lor. într-o ecuaţie deloc curtenitoare, fixată pe o axă dogmatică la cacealma, enumerările s-ar traduce în rău şi bine. vechea temă, vechea baladă a istoriei scrise, nu trăite.
teologul suprem care a îmbrăcat biblia washingtoniana în noi haine axiologice e george w bush. născut în pămîntul udat de iordanul hidrocarburilor şi botezat în cristelniţa rezervorului de la off-road, juniorul a pavat cu precedente şoseaua ce urcă din iadul ălora în confortul de cinci stele al alor săi. mesopotamia a fost viţelul de aur al omenirii. păzit părinteşte de muşcăturile tigrului şi eufratului, muls pe rînd de sumerieni, de akkadieni, de asirieni, de chaldeo-babilonieni, de elamiţi, de persani, de greci, de romani, de segiucizi, de otomani, a venit şi rîndul americanilor. odată leagan al civilizaţiei, în prezent deficitar la acet capitol! de atunci şi de acolo, setea pentru civilizaţie şi-a amplificat necesitatea pînă în nordul africii, pînă în nordul ultimelor resurse al unor popoare ce supravieţuiesc parcă din capriciu şi nu din normalitate. democraţia deghizată în primăvară le-a luat la rînd: tunisia, egipt, libia etc. şi iată că i-a venit rîndul şi siriei. aceleaşi poveşti cu dictatori care mănîncă virgine pe post de acadele, cu tirani care beau suc de sînge înmuiat în plasmă de gravide, cu despoţi care se scaldă în aur tras în diamante, cu satrapi care şi-au transformat propriile ţări în laboratoare chimice numai bune să aducă premiul nobel vreunei marie curie cu feregea. de partea cealaltă, nişte doctori în umanitate care nici măcar n-au auzit de cuvîntul petrol, darămite de binefacerile lui, nişte chirurgi în operarea pe creier a unor bizari buni de agăţat la brelocul unui marketing nătîng, dar aducător de miliarde de dolari pe minut, nişte sfinţi cu obrazul întors de o infinitate de ori pentru a mai trece pe răboj încă o victorie a mesajului evanghelic.
în această pustietate de bine, dictatorii sînt izgoniti din gîtul unei lumi imbecile direct în rezervorul maşinilor consumatoare de strat de ozon. şi unde va fi pace, se vor inventa arme chimice încît toţi dictatorii din lume să se dezbrace de petrolul poporului lor pentru a încheia armistiţiul apei calde din lumea celorlalţi.