întruna ninge, viscol, miraj obositor
cum spulberă în mine priveşti nepăsător...
nămeţi în stînga, dreapta...ca tîrfe ce mă vor
se-aştern, împung în mine pumnalul gheţii lor...
din curba fesei iernii argintul tot i-l sorb
în jocul nemuririi, de moarte eu sînt orb.
miercuri, 17 martie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu