sint satul de impartialitate

desfasurati pe dimensiunea necesitatii moralei din orice pozitie, rominii exceleaza la pudibonderie, la expunere sociala, la bifare comunitara, la proces de constiinta, dar musai in public, neaparat cu zgomot de fond, la bufoneria datului ochilor peste cap la orice gest reprobabil. ai zice ca sint campioni mondiali la etica, numarul unu in normalizarea bunei-cuviinte, un fel de institutii corective ale tuturor exceselor cu abonament etern in sfera normalitatii. ti-e sila sa vezi curve vorbind despre virginitate, bogati diseminind virtutea paupertatii, hoti elogiind cinstea, prosti conceptualizind retorica inteligentei, moluste cu porniri de vertebrate, analfabeti incriminind, cu ura de clasa, limbajul injurios, indivizi care din trei-patru vorbe tin sa sublinieze impartialitatea lor chiar si cind fac pipi. in schimb ii poti cumpara cu trei lei, le poti schimba pornirile morale cu un post, le poti deturna intreaga interogatie cu promisiunea unui scuipat. cu cea mai mica fagaduiala in incluziunea unei mese festive ii poti face sa-si renege identitatea, ideile, gindurile, misiunea. nu poti face doi pasi ca si dai de cenzori ai mersului pe jos, nu poti injura ca imediat se activeaza o ipocrita inchizitie a limbalului (de parca institutul iorgu-iordan ar urla pina si in cea mai simpla exclamatie), nu poti arata cu degetul ca axiologii vor sari din cetatea imunitatii lor gata sa te puna la punct, nu poti spune "ma pis pe voi de impartiali, futu-va-n gura de cacati simandicosi" ca vor sari de cur toti basinosii de serviciu.
mi-e scriba de un popor care are in gena imitatia, plagiatul, mi-e peste de un popor nerod care se infasoara in mantii de istorie mareata, mi-e sila de ciocosimul lui nativ!