joi, 2 iunie 2011

Cunoaşte-te pe tine însuţi - un orgoliu egal cu prostia!

Cunoaşte-te pe tine însuţi - şi cunoaşte-vei şi Universul şi Zeii! cam asa ar fi fost zicerea initiala. pe linga trunchierea socratica axata pe prima parte a expresiei oraculare, "a te cunoaste pe tine insuti" e un demers de multe ori infumurat-stupid, trecut prin filtrul unui orgoliu pe care numai omul poate sa-l puna in lumina cu atita absolutism miop. nu ca sub raportul unei utopii nu ar fi maret acest demers, dar omul, asa cum e constituit acum si dintotdeauna, in afara citorva exemple, nu are nici o legatura cu acest mod de functionare in spectrul cercetarii fiintei proprii, in disecarea intrinseca a constitutiei partii rationale din el. se traieste grosolan, marginal, de multe ori intr-o anulare conjuncturala, intr-o desfigurare atomica in care omul e mult mai tributar presiunii sociale, decit introspectiei. daramite sa constituie o cale, un fragment ce impinge prin esenta cauzalitatii spre o definire in concepte mai generale, adica, plecind de la propriul eu, sa ajungem la o cunoastere exhaustiva! ba unde mai punem ca de multe ori nu exemplul personal e cel care ne impinge spre cunoasterea naturii inconjuratoare, ci chiar radiografierea imprejurului nostru este cel care ne izoleaza chirurgical spre o cunoastere de sine. repet, asta intr-o desfasurare utopica. in situatia in care se moare stupid, accidental, ipocrit, orb, fara vreo legitate, fara discernamint, la gramada, e prea mult sa fundamentam vorbe. caci ele sint numai vorbe. intreb, ce se intimpla daca ma cercetez, ma interoghez, chiar ajung sa ma cunosc intr-o oarecare masura pe mine insumi, si mor stupid, accidental strivit de un zid? care e finalitatea demersului meu? doar satisfacerea orgoliului de moment? mi se va spune de catre tonele de filosofi facatori de vorbe ca nu am inteles nimic din viata asta, de parca ar fi o secventa logica in tot ce inseamna "a trai". interesant de urmarit, pentru limba romana, ar fi traseul dintre "a trai" si "trai"! ar dezvalui multe indicii din ceea ce e omul si ceea ce se vrea a fi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu